Colangita sclerozantă primitivă (CSP) este strâns asociată cu bolile inflamatorii intestinale (BII). Deși asocierea dintre CSP și BII este bine cunoscută, motivul pentru această asociere rămâne totuși necunoscut. Ambele afecțiuni sunt considerate a fi boli genetice complexe cauzate de o combinație de factori de risc genetici și de mediu. Cercetările axate pe rolul geneticii în CSP au arătat că unii loci genetici cu risc prezenți în BII sunt asociați și cu CSP. Cunoștințele privind rolul geneticii în CSP devin tot mai extinse, însă în ceea ce privește posibilii factori de mediu declanșatori, informațiile sunt în continuare limitate.

 

Studiile în domeniul BII au arătat faptul că fumatul și apendicectomia efectuată anterior au un efect protector împotriva dezvoltării colitei ulceroase (CU). De asemenea, s-a demonstrat că rudele de gradul întâi ale pacienților cu CSP prezintă un risc mai crescut de a dezvolta CSP și colită CU. Până în prezent, nu au fost efectuate studii ample care să analizeze efectul fumatului și al apendicectomiei și riscul de a dezvolta CSP.

 

Cercetătorii acestui studiu au urmărit să evalueze posibilii factori de risc de mediu pentru dezvoltarea CSP la un grup mare de pacienți cu CSP. Factorii de risc potențiali studiați au fost fumatul, istoricul de apendicectomie, antecedentele familiale de BII și boală hepatică autoimună precum și distribuția geografică. Pentru a analiza acești factori de risc, pacienții cu CSP recrutați pentru acest studiu au fost comparați cu subiecți de control cu BII, dar și cu subiecți de control sănătoși. Folosind aceste grupuri de control, cercetătorii au putut compara frecvența expunerii la unul dintre factorii de risc în interiorul fiecărui grup, determinând astfel relația dintre factorul de risc respectiv și boală.

 

Participanții au fost recrutați din cadrul proiectului Epi PSC PBC, care este un amplu studiu populațional de tip cohortă efectuat la pacienți cu CSP și colangită biliară primitivă (CBP) în Olanda, desfășurat în perioada 1 ianuarie 2008 – 31 decembrie 2011. Participanții au fost invitați să participe la studiu, și-au dat consimțământul în cunoștință de cauză și au completat un chestionar cu 10 itemi referitor la statutul lor de fumători sau nefumători, istoricul de apendicectomie și dacă aveau rude de gradul întâi cu BII și/sau boli hepatice autoimune.

 

În total 343 pacienți cu CSP au fost de acord să participe și au completat chestionarul; 164 dintre acești pacienți prezentau comorbiditate cu colita ulceroasă (CU) iar 50 aveau boala Crohn (BC). 370 de pacienți cu BII și 232 subiecți sănătoși au fost de acord să participe și au completat chestionarul. Datele demografice au arătat faptul că grupul de pacienți cu CSP din acest studiu a fost reprezentativ pentru populația cu CSP din Olanda.  Vârsta medie a fost de 48 de ani, iar 65% dintre pacienți au fost de sex masculin; în grupul de control cu BII 40% dintre subiecți au fost de sex masculin, iar vârsta medie a fost de 43 de ani. În grupul de subiecți sănătoși, vârsta medie a fost de 55 de ani, procentul de subiecți de sex masculin fiind de 46%.

 

În funcție de prezența concomitentă a BII, pacienții cu CSP au fost împărțiți în pacienți cu colită ulceroasă (CU), pacienți cu boala Crohn (BC) și pacienți fără prezența concomitentă a BII. Niciunul dintre subiecții de control cu BII nu avea un diagnostic de boală hepatică, rezultatele tuturor testelor hepatice de rutină fiind normale.

 

Pentru a putea deosebi factorii de risc pentru dezvoltarea CSP de factorii de risc ai BII, pacienții cu CSP și subiecții de control cu BII au fost grupați în funcție de tipul de BII (fie CU, fie BC): Pacienții CSP-CU au fost comparați cu subiecții de control cu colită ulceroasă (CU) iar pacienții CSP-BC au fost comparați cu subiecții e control cu BC. Pacienții cu CSP fără BII au fost analizați separat și comparați cu subiecții sănătoși.

 

Potențialii factori de risc pentru dezvoltarea CSP: sexul, vârsta, fumatul, apendicectomia (îndepărtarea pe cale chirurgicală a apendicelui), antecedentele familiale de BII și boală hepatică autoimună au fost analizați prin compararea frecvențelor relative (cât de des a fost prezent un factor de risc în grupul CSP-BII comparativ cu grupul de control BII, și în grupul CSP-fără BII comparativ cu subiecții sănătoși).

 

Cercetătorii au subliniat următoarele constatări:

 

Fumatul:

Per ansamblu, au fost mai puțini fumători în grupul CSP decât în grupul de subiecți sănătoși. O tendință similară a fost observată și în subgrupul de pacienți cu CSP fără BII, comparativ cu subiecții sănătoși.

 

Comparând pacienții CSP-CU cu subiecții cu colită ulceroasă (CU), aceștia din urmă erau cel mai adesea fumători față de pacienții CSP-CU. Rezultate similare au putut fi observate și în cazul grupurilor CSP-BC și BC. Fumatul a fost asociat în mod semnificativ cu un risc mai scăzut de dezvoltare a CSP, atât la pacienți cu CU cât și cu BC.

 

Acest studiu este cel mai amplu studiu caz-martor care arată faptul că fumatul este în mod independent asociat cu un risc mai scăzut de a dezvolta CSP, fiind în concordanță cu studiile anterioare. Cercetătorii menționează că studiul lor a coincis cu un studiu recent efectuat de Eaton et al., studiu ale cărui constatări au confirmat că fumatul a protejat împotriva dezvoltării CSP la pacienți cu CSP-BII, dar nu și în rândul pacienților cu CSP și fără BII. Rezultatele ar putea sugera faptul că asocierea dintre fumat și CSP este determinată de un genotip specific și un fenotip CSP-BII corespunzător.

 

Mecanismul exact prin care fumatul afectează dezvoltarea (patogeneza) CSP sau BII este încă necunoscut. Tutunul conține peste 4000 de substanțe chimice, nicotina fiind cea mai studiată. Nicotina se leagă de anumiți receptori specifici la nivelul sistemului nervos central și în alte zone ale organismului care ar putea duce la sensibilizarea unei anumite căi antiinflamatorii: calea colinergică antiinflamatorie. 

 

Cu toate că efectele fumatului asupra progresiei CSP nu au fost studiate, la pacienții cu CBP, fumatul a fost asociat cu un stadiu avansat al bolii la includere în studiu. Aceasta ar putea indica faptul că, deși fumatul este asociat cu un risc mai redus de a dezvolta CSP, ar putea accelera progresia bolii odată ce fibroza hepatică s-a instalat.

 

Apendicectomia:

Apendicectomia a fost observată în procente egale în rândul pacienților cu CSP și al celor sănătoși, în timp ce un număr mai mare de pacienți CSP-CU decât de subiecți de control cu CU au fost supuși unor apendicectomii. Mai multe studii au demonstrat existența unui efect protector al apendicectomiei împotriva dezvoltării CU, iar constatările acestui studiu sprijină aceste rezultate. Cu toate acestea, nu a fost identificată nicio relație între apendicectomie și dezvoltarea CSP – acest lucru este în concordanță cu o amplă meta-analiză a patru studii care a demonstrat absența oricărei asocieri. Frecvența mai mare a apendicectomiilor în grupul CSP-CU comparativ cu grupul CU indică faptul că apendicectomia ar putea fi un factor de risc pentru dezvoltarea CSP la pacienții cu CU.

 

Motivul pentru care apendicectomia influențează riscul de a dezvolta CU a făcut subiectul cercetărilor timp de mai mulți ani. Un amplu studiu efectuat de Anderson et al. sugerează că este mai probabil ca efectul protector să fie cauzat de inflamația prelungită a apendicelui (motivul pentru îndepărtarea acestuia) decât de absența apendicelui după apendicectomie.

 

Antecedentele familiale:

Zece la sută dintre pacienții cu CSP-CU și 17% dintre subiecții de control cu CU aveau un membru al familiei de grad întâi suferind de BII; cu toate acestea, nu s-a constatat nicio diferenţă între pacienții cu CSP-BC și cei cu BC. Antecedentele familiale de BII nu au reprezentat un factor de risc independent pentru CSP în niciunul dintre subgrupurile CSP-BII.

 

Bolile hepatice autoimune au fost mai prevalente în cadrul familiilor pacienților cu CSP-BC decât în cel al familiilor subiecților cu BC, deși în procent foarte scăzut.  Familiile pacienților cu CSP-CU au prezentat o frecvență asemănătoare a bolilor hepatice autoimune comparativ cu familiile subiecților cu CU.

 

Distribuția geografică:

A putut fi observată o distribuție geografică echilibrată a pacienților cu CSP în zona în care aceștia trăiau, sugerând faptul că mediul rezidențial nu joacă un rol în dezvoltarea CSP.

 

Concluzia

Concluziile cercetării arată că în cadrul unei largi populaţii de pacienţi cu CSP, fumatul este asociat cu un risc mai redus de a dezvolta CSP, independent de efectul protector al fumatului în CU, în timp ce apendicectomia nu este un factor de risc independent pentru CSP.

 

 

Autorul acestei versiuni simplificate a articolului este Prof. Dr. Valmae Ypinazar, Cercetător șef, Universitatea Griffith, Southport, Queensland, Australia.

Traducător: Ioana Abrahan

Iunie 2016

 

 

Versiunea originală (în limba engleză) a articolului de mai sus a fost verificată și aprobată de către Dr. E.M.G de Vries și Dr. K. Boonstral.

 

Această versiune se bazează pe articolul complet:

 

Factorii de risc pentru colangita sclerozantă primitivă

 

Kirsten Boonstra1*, Elisabeth M. G. de Vries1*, Nan van Geloven 2, Karel J. van Erpecum 3, Marcel Spanier 4, Alexander C. Poen 5, Carin M. van Nieuwkerk 6, Ben J. Witteman 7, Hans A. Tuynman 8, Anton H. Naber 9, Paul J. Kingma 9, Ulrich Beuers 1 și Cyriel Y. Ponsioen 1 în numele Grupului de studiu Epi PSC PBC

 

1 Departamentul de Gastroenterologie și Hepatologie, Centrul Medical Academic, Amsterdam, Olanda; 2 Unitatea de Cercetare Clinică, Centrul Medical Academic, Amsterdam, Olanda; 3 Departamentul de Gastroenterologie și Hepatologie, Centrul Medical Universitar Utrecht, Utrecht, Olanda; 4 Departamentul de Gastroenterologie și Hepatologie, Spitalul Rijnstate, Arnhem, Olanda; 5 Departamentul de Gastroenterologie și Hepatologie, Clinicile Isala, Zwolle, Olanda; 6 Departamentul de Gastroenterologie și Hepatologie, Centrul Medical VU, Amsterdam, Olanda; 7 Departamentul de Gastroenterologie și Hepatologie, Spitalul Gelderse Vallei, Ede, Olanda; 8 Departamentul de Gastroenterologie și Hepatologie, Centrul Medical Alkmaar, Alkmaar, Olanda; 9 Departamentul de Gastroenterologie și Hepatologie, Tergooiziekenhuizen, Hilversum/Blaricum, Olanda

 

*Acești autori au contribuit în mod egal la articol.

 

 

Glosar

 

 

Studiu caz-martor: Un studiu care compară pacienți ce prezintă o boală sau un rezultat de interes cu pacienți care nu prezintă boala sau rezultatul respectiv, și care analizează retrospectiv frecvența expunerii la un anumit factor de risc în cadrul fiecărui grup, pentru a determina relația dintre factorul de risc respectiv și boală.

(https://himmelfarb.gwu.edu/tutorials/studydesign101/casecontrols.html)

 

Cohortă: un grup de subiecți care au prezentat un anumit eveniment sau care suferă de o anumită boală într-un interval de timp determinat

 

Genotip: combinația de gene dintr-un locus determinat sau orice combinație specificată de loci

 

Loci: (pl.) locus: În genetică, loci sunt pozițiile unor anumite gene pe un cromozom care sunt mai frecvente într-o boală comparativ cu subiecții de control

 

Mediana: Valoarea medie într-o distribuție, peste și sub care se află un număr egal de valori

 

Patogeneză: Mecanismul (sau mecanismele) biologic(e) de producere a bolilor

 

Fenotip: Expresia unei caracteristici specifice determinată pe baza influențelor genetice și de mediu

 

Populațional: Termen folosit în mod tradițional pentru a descrie un studiu care implică o „populație generală“ definită, de exemplu un grup de pacienți cu CSP.

 

 

Acest articol poate fi utilizat fără drepturi de autor atunci când:

 

1    Face referire la un articol al PSC Patients Europe (PSCPatientsEurope.org)

2    Se trimite link-ul/versiunea tipărită către PSC Patients Europe

 

Vom colecta toate datele referitoare la răspândirea acestui articol și vom trimite acest feedback autorului precum și celorlalți cercetători și părților interesate. Acest lucru va contribui la încercarea noastră de a avea versiuni simplificate disponibile pentru publicul larg.

 

Dacă aveți întrebări sau observații legate de acest articol, vă rugăm să trimiteți un e-mail la adresa info@pscpatientseurope.org. V-a plăcut acest articol? Am aprecia dacă ați da un „like” paginii de Facebook PSC Patients Europe și postării cu acest articol. De asemenea, am aprecia orice donație către PSC Patients Europe. Vom informa autorul despre feedback-ul dvs. și despre „like-uri”.